Grefa cutanată “full thickness”

O opțiune viabilă în tratamentul unor defecte cutanate

Grefele cutanate se utilizează pentru a manageria defecte determinate de traumatisme, intervenții chirurgicale oncologice, precum si a altor defecte cauzate de arsuri. În literatura de specialitate există descrise diferite tipuri de grefe, cu utilizare în funcție de localizarea defectului și mărimea acestuia.

Grefele locale (subdermale) sunt o metodă de reconstrucție prin care piele din regiunea adiacentă defectului este utilizată, prin rotire (grefe pediculate) sau prin alunecare (Fowler, 1999). Grefele „full thickness” presupun utilizarea unei porțiuni de piele provenite din altă regiune corporală și pot fi homo sau heterologe. Printre diferențele existente între cele două tipuri de grefe putem menționa faptul că cele din urmă necesită un pat de granulație sau faptul ca în cazul celor dintâi există vascularizație locală sau regională implicată în nutriția țesutului (Dernell, 2006).

În cazul pacientului prezentat în cele ce urmează, alegerea unei grefe full thickness s-a bazat pe mai multi factori, precum: localizarea și mărimea defectului (faptul că defectul de aproximativ 10/5 cm se găsea la nivelul membrului anterior, foarte distal, impunea utilizarea altor tipuri de grefe decât cele pediculate; Fig.1), talia animalului (utilizarea grefei buzunar era practic imposibilă datorită faptului că pacientul era un metis de ciobănesc mioritic; Fig. 2), cronicitatea leziunii (țesutul de granulație era deja prezent în zona defectului).

Antibioticoterapia a fost instituită cu 5 zile îninte de intervenția chirurgicală, iar patul grefei a fost antiseptizat zilnic cu soluţii pe bază de clorhexidină, până la obținerea aspectului ideal al țesutului de granulație (țesut sănătos, de culoare caracteristică; Fig.3). În cazul în care nu putem obține acest pat, intervenția trebuie amânată datorită riscului mare de reject (Fossum,2006).

Sub anestezie generală pacientul a fost plasat în decubit lateral, antisepsia interesând membrul anterior și regiunea toracală de unde a fost prelevată grefa. În prealabil defectul a fost măsurat pentru a exciza o portiune de piele de aceeași mărime (Fig.4). Pregătirea grefei (Fig.5) până în momentul fixării acesteia la defect prin puncte separate cu fir neresorbabil (Fig.6) este una dintre cele mai importante etape, de ea depinzând în mare măsură succesul intervenției chirurgicale. Această etapă presupune îndepărtarea completă a țesutului conjuctiv subcutanat până la vizualizarea foliculilor piloși și realizarea de orificii pentru a limita acumularea de lichid între aceasta și patul granular. În toată perioada de pregătire grefa trebuie menținută umedă, prin aspersare de ser fiziologic.

Defectul de la nivelul toracelui a fost suturat în două planuri, iar membrul a fost pansat. Limitarea activității animalului este foarte importantă, în special în primele 2 săptămâni, iar schimbarea pansamentului a fost realizată inițial la 4 zile postoperator, iar ulterior la interval de 72 de ore, moment în care s-a realizat și laserterapie pentru stimularea vindecării.

Vindecarea defectului unde a fost fixată grefa trece în perioada ulterioară prin 3 etape, etapa de inhibiție, perioadă în care micile vase sangvine absorb serum din patul vascular, adică oxigen și nutrienți (Fig.7), etapa în care apare vascularizația grefei prin unirea capilarelor din pat cu cele din grefa propriuzisă și etapa de revascularizare, ce apare la 5-7 zile postoperator (Fig.8).

Aceste tipuri de grefe pot prinde 95%-100% (Tobias, 2013), dar în cazul nostru grefa a prins aproximativ 65%, cel mai probabil datorită iregularității patului vascular (Fig.9), dar vindecarea s-a produs în totalitate la 8 săptămâni postoperator (Fig.10) astfel că grefele “full thickness” sunt o opțiune pentru remedierea defectelor cutanate mari din zone in care alt tip de management este dificil.

 

LEGENDĂ

Fig.1. Aspectul defectului la nivelul membrului anterior stâng

1

 

Fig.2. Exemplu de grefă ‘buzunar’ realizată post ablație tumorală la un pacient rasa Fox Terrier

2

 

Fig.3. Țesutul de granulație după pregătirea intraoperatorie

3

Fig.4. Prelevarea grefei de la nivel toracal

4

Fig.5. Pregătirea grefei prelevate

5

Fig.6. Fixarea grefei la patul de granulație

6

Fig.7 Aspectul grefei la 48 de ore postoperator

7

Fig.8. Aspectul grefei la 13 zile postoperator

8

Fig. 9. Aspectul grefei la 6 săptămâni postoperator

9

Fig.10 Aspectul grefei la 8 săptămâni postoperator

10

Autor Dr.Lucia Bel, Rez.ECZM (Herpetology), Clinica NAC, FMV Cluj-Napoca

 

Bibliografie

  1. Dernell W S. Initial wound management. Veterinary Clinics of North America, Small Animal Practice 713–738, 2006
  2. FowlerD. Tension relieving techniques and local skin flaps. In Fowler D, Williams J M (eds) BSAVA manual of canine and feline wound management and reconstruction, Cheltenham: 59–68, 1999
  3. Fossum, Theresa Welch, Laura Pardi Duprey, and Donald O’Connor. Small animal surgery. Vol. 61. Missouri: Mosby Elsevier, 2007
  4. Tobias, Karen M., and Spencer A. Johnston. Veterinary surgery: small animal: 2-Volume Set. Elsevier Health Sciences, 2013.